Acasă › Ghid de longevitate › Programe de sănătate corporativă
Programe de sănătate corporativă cu analize genetice: voluntare, confidențiale, atent planificate
Analizele genetice pot fi o cale de acces personală într-un program de sănătate pentru angajați – atâta timp cât o regulă rămâne bătută în cuie: angajatorul primește factura, nu rezultatul. În Germania, angajatorul nu are voie să solicite examinări genetice și nici să primească sau să folosească rezultatele acestora (§ 19 GenDG). În Austria, angajatorilor le este interzis să colecteze, să solicite, să accepte sau să folosească în orice alt mod rezultatele analizelor genetice (§ 67 GTG). Conform GDPR, datele genetice beneficiază de o protecție specială (art. 9), iar într-un raport de muncă este o chestiune delicată dacă consimțământul este cu adevărat liber. În Elveția, art. 37 GUMG le interzice angajatorilor să impună teste genetice nemedicale sau să folosească astfel de date, iar analizele de stil de viață pot fi prescrise doar de un profesionist autorizat din domeniul sănătății. La Novogenia, angajatorul nu vede niciun rezultat al analizelor de stil de viață. Analizele medicale de prevenție sunt disponibile doar cu un medic de medicina muncii – și doar acel medic vede rezultatele.
Ce poate realiza un program bun
Cât realizează de fapt un program de wellness la locul de muncă? Unul dintre cele mai ample studii randomizate pe această temă a fost derulat la o companie americană de comerț cu amănuntul de tip depozit: 160 de locații, 32.974 de angajați. În 20 de locații selectate aleatoriu, angajaților li s-a oferit un program de opt module despre nutriție, activitate fizică și reducerea stresului, susținut de dieteticieni autorizați (Song & Baicker, JAMA 2019).
După 18 luni, angajații din aceste locații au declarat mai frecvent că fac mișcare regulat (69,8 % față de 61,9 %) și că își gestionează activ greutatea (69,2 % față de 54,7 %). Așadar, un program poate schimba obiceiuri. Valorile clinice, precum colesterolul sau tensiunea arterială, cheltuielile cu asistența medicală și absenteismul nu au arătat diferențe în această perioadă – dar, în medie, angajații parcurseseră doar 1,3 dintre cele opt module. Concluzia logică: participarea și însoțirea sunt cheia.
Aici, o analiză genetică poate fi un punct de pornire foarte personal: angajații află ceva despre propriul corp, nu despre media generală. Pentru ca acest lucru să se transforme în schimbare, este nevoie de însoțire – într-o analiză sistematică a 18 studii, simpla comunicare a unui risc de boală bazat pe ADN nu a schimbat în mod fiabil comportamentul (Hollands et al., BMJ 2016). Atelierele, consilierea și o zi de lucru care face alegerile sănătoase mai ușoare închid acest decalaj.
Regula de aur: angajatorul primește factura, nu rezultatul
Gândește-te la o scrisoare sigilată. Compania plătește timbrul. Dar doar destinatarul are voie să deschidă plicul. Exact așa funcționează o analiză genetică într-un program de sănătate corporativă. Cunoaștem principiul de la asigurătorii care plătesc analize pentru membrii lor: membrul primește rezultatele, asigurătorul primește doar factura.
La Novogenia există două căi clar separate:
| Analiză de stil de viață | Analiză medicală de prevenție | |
|---|---|---|
| Teme | Nutriție și greutate, sport și performanță, stres, piele | Întrebări medicale, precum predispozițiile la boli |
| Condiție prealabilă | Participarea voluntară și consimțământul angajatului | În plus, un medic de medicina muncii cu calificările cerute de legislația națională |
| Cine vede rezultatul? | Doar angajatul | Persoana testată și medicul |
| Ce primește angajatorul? | Factura – fără rezultate | Factura – fără rezultate |
Legea impune această separare – în fiecare țară puțin diferit.
Germania: ce spune Legea privind diagnosticul genetic despre viața profesională
Legea germană privind diagnosticul genetic (Gendiagnostikgesetz, GenDG) se aplică în mod explicit examinărilor genetice din viața profesională (§ 2 alin. (1) GenDG). Regulile sunt stabilite în § 19 până la § 22:
- Fără solicitare, fără utilizare (§ 19): înainte sau după începerea raportului de muncă, angajatorul nu are voie să le ceară angajaților să se supună unor examinări sau analize genetice. De asemenea, nu are voie să le ceară să dezvăluie rezultate și nici să primească sau să folosească astfel de rezultate.
- Controalele de medicina muncii (§ 20): examinările și analizele genetice sunt interzise în cadrul controalelor de medicina muncii (alin. (1)). Excepțiile sunt restrânse: analize ale produselor genice pentru boli grave care pot apărea la un anumit loc de muncă, subsidiar față de alte măsuri de securitate în muncă (alin. (2)), precum și prin regulament guvernamental (alin. (3)).
- Fără discriminare (§ 21): angajatorul nu are voie să discrimineze angajații din cauza caracteristicilor lor genetice – nici atunci când aceștia refuză să se supună unor examinări genetice sau să dezvăluie rezultate.
- Serviciul public (§ 22): regulile se aplică în mod corespunzător, de exemplu funcționarilor publici și judecătorilor federali, precum și militarilor.
Pentru analizele medicale se aplică și regulile generale ale GenDG. Examinările genetice diagnostice pot fi efectuate doar de medici, iar cele predictive doar de medici specialiști în genetică umană sau de medici cu o calificare echivalentă (§ 7 alin. (1)). Consimțământul trebuie să fie explicit și dat în scris medicului responsabil (§ 8 alin. (1)). Înainte și după o examinare predictivă este obligatorie consilierea genetică, cu excepția cazului în care persoana renunță la ea în scris (§ 10 alin. (2)). Rezultatul ajunge doar la persoana testată și este comunicat de medic (§ 11 alin. (1)); poate fi transmis altor persoane doar cu consimțământul explicit, în formă scrisă sau electronică (§ 11 alin. (3)).
Ce înseamnă asta în practică? Nu planifica niciodată analize medicale ca parte a controalelor de medicina muncii. Planifică-le ca serviciu medical voluntar, separat de angajator – și cere o verificare juridică a conceptului înainte de a începe.
Austria: interdicția de utilizare din Legea privind tehnologia genetică
Conform § 67 alin. (1) din Legea austriacă privind tehnologia genetică (Gentechnikgesetz, GTG), angajatorilor și asigurătorilor, inclusiv mandatarilor și angajaților acestora, le este interzis să colecteze, să solicite, să accepte sau să folosească în orice alt mod rezultatele analizelor genetice ale angajaților sau ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Interdicția acoperă și solicitarea sau acceptarea de substanțe corporale pentru analize genetice. Excepția de la alin. (2) se aplică doar asigurătorilor – nu și angajatorilor.
O subtilitate: GTG definește analiza genetică drept o analiză de laborator care permite afirmații despre statutul de purtător, un risc de boală, o boală existentă sau evoluția unei boli ori a unei terapii (§ 4 pct. 23 GTG). Textul legii nu răspunde clar dacă o analiză pur de stil de viață intră sub incidența acestei definiții. Sfatul nostru: planifică fiecare program ca și cum § 67 s-ar aplica.
De aici decurg două reguli practice:
- Probele nu trec niciodată prin companie: probele de salivă nu trec prin HR sau prin vreun alt departament al angajatorului. Angajații își trimit singuri proba direct la laborator.
- Analizele medicale doar prin specialiști: analizele privind predispozițiile la boli (tipurile 3 și 4) pot fi efectuate doar în unități autorizate și doar la cererea unui medic specialist în genetică umană/medicală sau a medicului specialist responsabil de indicație (§ 68 alin. (1) GTG). Datele cu caracter personal rezultate din astfel de analize pot fi transmise altor persoane doar cu consimțământul explicit, scris, al persoanei testate (§ 71 alin. (2) GTG).
GDPR: date speciale într-o relație specială
Datele genetice fac parte din categoriile speciale de date cu caracter personal. Prelucrarea lor este interzisă (art. 9 alin. (1) GDPR), cu excepția cazului în care se aplică o excepție – de exemplu consimțământul explicit pentru scopuri specificate (art. 9 alin. (2) lit. (a)) sau medicina muncii prin profesioniști supuși obligației de păstrare a secretului profesional (art. 9 alin. (2) lit. (h) și art. 9 alin. (3)). Pentru datele genetice, statele membre pot introduce condiții suplimentare (art. 9 alin. (4)) – GenDG și GTG sunt astfel de reglementări naționale.
Pentru datele angajaților, art. 88 GDPR le permite statelor membre să adopte norme mai specifice – cu măsuri specifice pentru protejarea demnității, a intereselor legitime și a drepturilor fundamentale, în special a transparenței (art. 88 alin. (2)). Germania prevede în § 26 alin. (2) din Legea federală germană privind protecția datelor (BDSG) că, la aprecierea caracterului liber al consimțământului, trebuie luată în considerare dependența inerentă raportului de muncă, că acest consimțământ trebuie dat în scris sau în format electronic și că angajatorul trebuie să informeze angajații în formă text despre scop și despre dreptul lor de retragere.
Punctul delicat este caracterul liber. Consimțământul trebuie să fie dat în mod liber (art. 4 pct. 11 GDPR); acolo unde există un dezechilibru clar între părți, acest lucru este îndoielnic (considerentul 43). Comitetul European pentru Protecția Datelor este explicit în Ghidurile 05/2020: din cauza dependenței dintr-un raport de muncă, consideră problematic ca angajatorii să prelucreze date pe baza consimțământului. Angajații pot da un consimțământ liber doar în situații excepționale – atunci când faptul că își dau sau nu consimțământul nu are absolut nicio consecință negativă.
Cea mai elegantă soluție: angajatorul nu prelucrează deloc date genetice. Angajații își dau consimțământul direct laboratorului sau partenerului; compania plătește și rămâne exclusă de la rezultate. Mai multe despre consimțământ, roluri și termene de ștergere în Datele genetice și GDPR.
Elveția: reguli mai stricte pentru analiza în sine
Elveția reglementează explicit testele genetice din afara medicinei prin Legea federală privind analizele genetice umane (GUMG). Pentru un program în companie există, așadar, două niveluri de reguli: unul pentru angajator și unul pentru analiza în sine.
Ce nu are voie să facă angajatorul:
- Fără impunere, fără utilizare (art. 37 GUMG): angajatorii nu au voie nici să impună teste genetice nemedicale, nici să solicite date genetice irelevante din punct de vedere medical și nici să folosească astfel de date.
- Testele în legătură cu raportul de muncă (art. 38–40 GUMG): testele genetice prescrise în legătură cu un raport de muncă pot identifica doar caracteristici relevante pentru locul de muncă, iar medicul îi poate comunica angajatorului doar dacă persoana poate fi luată în considerare pentru activitatea avută în vedere. Nici angajatorul, nici un medic mandatat de acesta nu poate impune teste genetice presimptomatice – cu o excepție restrânsă, pentru prevenirea bolilor profesionale și a accidentelor (art. 40).
- Doar datele necesare (art. 328b din Codul elvețian al obligațiilor, OR): angajatorul poate prelucra date despre angajați doar în măsura în care acestea privesc aptitudinea lor pentru post sau sunt necesare pentru executarea contractului de muncă.
Astfel, în Elveția rămâne foarte puțin spațiu pentru analizele medicale de prevenție prin medicul de medicina muncii. Cere neapărat o verificare prealabilă a oricărui astfel de concept.
Ce se aplică analizei de stil de viață în sine: analizele caracteristicilor fiziologice a căror cunoaștere poate influența stilul de viață – precum comportamentul alimentar, activitatea fizică și starea generală de bine – sunt considerate teste privind caracteristici deosebit de sensibile (art. 31 alin. (1) lit. a GUMG, art. 37 alin. (1) din Ordonanța privind analizele genetice umane, GUMV). În schimb, informațiile despre intoleranțe alimentare sau despre un risc crescut de accidentări sportive țin de domeniul medical (art. 37 alin. (2) GUMV). Asta înseamnă:
- Prescriu doar profesioniștii autorizați: medici, farmaciști, psihologi, drogiști cu diplomă de școală superioară de specialitate (HF) și – pentru caracteristicile fiziologice – nutriționiști, fizioterapeuți (ambele categorii cu diplomă de universitate de științe aplicate, FH), chiropracticieni și osteopați (art. 34 GUMG, art. 40 GUMV).
- Proba în prezența profesionistului: proba trebuie recoltată în prezența persoanei care prescrie testul (art. 34 alin. (3) GUMG). Kiturile de autotestare pot fi furnizate doar pentru alte teste, precum culoarea părului sau a ochilor (art. 13 GUMG) – așadar, un kit pentru acasă nu este o opțiune pentru analizele de stil de viață.
- Informare în scris: inclusiv despre laboratorul care efectuează testul și despre eventualele companii și laboratoare din străinătate implicate (art. 32 GUMG).
- Laborator în străinătate doar cu consimțământ: testarea în străinătate necesită, printre altele, consimțământul scris al persoanei vizate (art. 36 coroborat cu art. 29 GUMG).
- Protecția datelor: datele genetice sunt date personale sensibile (art. 5 lit. c pct. 3 din Legea federală elvețiană privind protecția datelor, DSG); acolo unde este necesar consimțământul, acesta trebuie să fie liber, bazat pe o informare adecvată și explicit (art. 6 alin. (6) și (7) DSG).
Un program în Elveția are, așadar, nevoie de un profesionist autorizat din domeniul sănătății – de exemplu o farmacie, un cabinet medical sau un nutriționist (FH) – care prescrie analiza și este prezent la recoltarea probei de salivă. Pe scurt:
| Întrebare | Germania | Austria | Elveția |
|---|---|---|---|
| Poate angajatorul să impună teste genetice? | Nu (§ 19 GenDG) | Nu, nici substanțe corporale (§ 67 GTG) | Nu (art. 37 GUMG) |
| Poate angajatorul să primească sau să folosească rezultate? | Nu (§ 19 GenDG) | Nu (§ 67 GTG) | Nu (art. 37 GUMG, art. 328b OR) |
| Cine prescrie o analiză de stil de viață? | Nu este obligatoriu un medic; § 7 GenDG se referă la examinările medicale | Nu este obligatoriu un specialist; § 68 GTG se referă la tipurile 3 și 4 | Doar profesioniștii autorizați din domeniul sănătății (art. 34 GUMG, art. 40 GUMV) |
| Proba de salivă | Acasă, cu kitul | Acasă, cu kitul, niciodată prin angajator | În prezența profesionistului care prescrie testul; fără autoteste |
| Protecția datelor | GDPR art. 9, § 26 BDSG | GDPR art. 9 | DSG art. 5 și 6 |
Șapte pași către un program de longevitate în companie
- Stabilirea obiectivelor și a cadrului: ce ar trebui să realizeze programul – și ce nu? Implică din timp conducerea, HR și, acolo unde există, consiliul angajaților și responsabilul cu protecția datelor.
- Alegerea analizelor: analize de stil de viață despre nutriție și greutate, sport și performanță, stres sau piele. Analize medicale doar dacă un medic de medicina muncii cu calificarea corespunzătoare își asumă responsabilitatea pentru ele. În Elveția, și analiza de stil de viață este prescrisă de un profesionist autorizat din domeniul sănătății.
- Invitație fără presiune: explică deschis ce arată analiza și ce nu. Participarea este voluntară; cine nu participă nu suferă niciun dezavantaj.
- Consimțământ direct: angajații se înregistrează singuri și își dau consimțământul laboratorului sau partenerului – nu angajatorului.
- Proba de salivă: în Germania și Austria, acasă; proba ajunge direct de la angajat la laborator, niciodată prin companie. În Elveția, în prezența profesionistului care prescrie testul. Analiza durează 4 zile.
- Raportul doar pentru persoana în cauză: digital, printr-un portal securizat, în până la 18 limbi. Angajatorul nu primește rezultate individuale și nici rapoarte agregate.
- Însoțire în loc de evaluare: ateliere despre activitate fizică, somn și alimentație, consiliere individuală voluntară oferită de specialiști externi. Evaluează programul prin feedback anonim – niciodată prin rezultate genetice.
Listă de verificare înainte de start
- Participarea este voluntară, iar cei care nu participă nu suferă niciun fel de dezavantaj.
- Angajatorul nu solicită analize și nu primește rezultate, probe sau rapoarte.
- Angajații își dau consimțământul direct laboratorului sau partenerului, explicit și pentru scopuri specificate.
- Probele de salivă ajung direct la laborator – în Elveția sunt recoltate în prezența profesionistului din domeniul sănătății care prescrie testul.
- Analizele de stil de viață și cele medicale sunt clar separate; cele medicale doar prin medici calificați și niciodată ca parte a controalelor de medicina muncii.
- Informarea angajaților explică ce arată analiza, ce nu arată și cine vede ce date.
- Conceptul a fost verificat juridic pentru fiecare țară în care participă angajați.
- Programul nu promite rezultate de sănătate și nici economii de costuri.
Cum lansezi cu Novogenia o ofertă pentru companii afli în Lansarea unei oferte de longevitate: modele de parteneriat și proces. Ce analize ai voie să oferi fără medic explică Cine are voie să ofere teste genetice?
Întrebări frecvente
Află angajatorul rezultatele analizelor genetice?
Poate o companie să-și oblige angajații să participe?
Pot face analizele medicale parte din program?
Ce analize sunt potrivite pentru angajați?
Este suficient consimțământul dat angajatorului?
Articole conexe: Datele genetice și GDPR · Cine are voie să ofere teste genetice? · Lansarea unei oferte de longevitate
Vrei să incluzi longevitatea în oferta ta?
Spune-ne despre sala ta de fitness, compania sau cabinetul tău – îți arătăm ce este posibil deja astăzi.
Devino partener →Linia de longevitate NovogeniaNotă: Acest ghid are caracter de informare generală pentru companii și specialiști și nu înlocuiește consultanța medicală sau juridică. Produsele de longevitate Novogenia sunt suplimente alimentare și nu înlocuiesc o alimentație echilibrată și variată și un stil de viață sănătos; afirmațiile din acest ghid nu sunt promisiuni de vindecare și nici afirmații privind prevenirea, tratarea sau vindecarea bolilor. Recomandările derivate din analizele genetice sunt deducții logice, nu sunt dovedite științific. Reglementările se pot modifica; sub rezerva erorilor și a modificărilor.
